duminică, 12 decembrie 2010

prea multe ...

Prea multe sa mai pot zambi ca la inceput, un folder ratacit atat a mai ramas. Iar acum zambesc pentru ca s-a intamplat, atat am cerut, atat am si primit ... o sansa si nimic mai mult ... o iubire. Nu putem alerga dupa in tren care nu ne asteapta in gara, pentru ca am intarziat, sau am avut o clipa de ratacire amara, nu putem fi calatori fara un bilet.

Niciun comentariu: