Cu timpul

Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet ; invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva, iar, a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta..si asa omul incepe sa invete ca saruturile nu sunt contracte, cadourile nu sunt promisiuni, invatand astfel sa isi construiasca toate drumurile bazate in astazi si acum, pentru ca terenul lui este prea nesigur pentru a face planuri si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatatea drumului. Astfel:

Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut !

Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar penru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vei sa o vezi !

Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii !
Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit !
Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, doar sufletele mari o pot face !Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia sa nu mai fie la aceeasi intensitate !
Cu timpul iti dai seama ca poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa ce i-ai lasat sa plece !

Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata !
Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat !

Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, sa nu fie asa cum sperai !

Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment !

Cu timpul vei invata ca, desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine, si acum s-au dus..nu mai sunt !

Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fi prieten, DINAINTEA unui MORMAT, nu mai are nici un sens !!!!!!!!

Dar din pacate, se invata doar cu timpul..!

Invata

Invata de la apa
Sa ai statornic drum
Invata de la flacari
Ca toate-s numai scrum
Invata de la umbra
Sa treci si sa veghezi
Invata de la stanca
Cum neclintit sa crezi
Invata de la soare
Cum trebuie sa apui
Invata de la piatra
Cat trebuie sa spui
Invata de la vantul
Ce adie pe poteci
Cum trebuie prin lume
De linistit sa treci
Invata de la toate
Caci toate sunt surori
Cum treci frumos prin viata
Cum poti frumos sa mori

Invata de la vierme
Ca nimeni nu-i uitat
Invata de la flacari
Ce avem de ars in noi
Invata de la nufar
Sa fii mereu curat
Invata de la ape
Sa nu dai inapoi
Invata de la umbra
Sa fii smerit ca ea
Invata de la stanca
Sa induri furtuna grea
Invata de la soare
Ca vremea sa-ti cunosti
Invata de la stele
Ca-n cer sunt multe osti
Invata de la greier
Cand singur esti sa cantzi
Invata de la luna
Sa nu te inspaimantzi
Invata de la vulturi
Cand umerii tzi-s grei
Si du-te la furnica sa vezi povarea ei
Invata de la floare
Sa fii gingas ca ea
Invata de la miel
Sa ai blandetea sa
Invata de la pasari
Sa fii mereu in zbor
Invata de la toate
Ca totu-i trecator

Ia seama!
Prin lumea care treci
Sa inveti din tot ce piere
Ca sa traiesti IN VECI!

Avem timp pentru toate

Sa dormim, sa alergam peste tot
Sa regretam ca am gresit si sa gresim din nou
Sa ii judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine

Avem timp sa citim si sa scriem
Sa corectam ce-am scris , sa regretam ce-am scris
Avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu
Avem timp pentru ambitii si boli
Avem timp sa invionovatim destinul si amanuntele
Avem timp sa privim norii sau un accident oarecare
Avem timp sa ne alungam intrebarile si sa amanam raspunsurile
Avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam
Avem timp sa ne facem prieteni si sa-i pierdem
Avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea
Avem timp sa primim daruri si sa nu le intelegem
Avem timp pentru toate ...
Nu e timp doar pentru putina tandrete.. cand sa facem si asta, MURIM
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua:
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca , tot ce poti face e sa fi o persoana iubita ... restul, depinde de ceilalti
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie, altora s-ar putea sa nu le pese
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata, ci Pe CINE ai
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca, ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca oricum ai taia, orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu, cuvinte calde..s-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp, dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroii sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie , indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc dar nu stiu sa o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta .. iar asta e valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca oricat de bun iti este un prieten , oricum te va rani uneori ... iar tu, sa il ierti pentru asta
Am invatat ca nu intotdeauna este de ajuns sa fi iertat de altii, cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca oricat de mult suferi, lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta
Am invatat ca trecutul, circumstantele, iti pot influenta personalitatea
Am invatat ca daca doi oameni se cearta nu inseamna ca nu se iubesc, si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc si nu faptele sale
Am invatat ca indiferent de consecinte, cei care sunt cinstiti fata de ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore de oameni care nici macar nu te cunosc
Am invatat ca si atuci cand crezi nu mai ai nimic de dat, cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta
Am invatat ca scrisul, ca si vorbitul poate linisti durerile din suflet
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult, iti sunt luati prea repede
Am invatat ca este greu sa iti dai seama unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a iti sustine parerile

Am invatat sa iubesc, ca sa pot fi iubit !!!!!

Moartea cuvintelor

Un chip de nisip
şi mîini de nisipi
şi limba în gură mi-e tot de nisip
nu mai pot să spun nimic în apărarea mea
în acest tribunal de nisip
cu lumini de nisip
grefieri de nisip
şi cineva care întoarce clepsidra.
To ce-am iubit s-a transformat în nisip
tot ce-am greşit s-a transformat în nisip
şi judecători de nisip
mă judecă
şi mă condamnă la moarte
pe un eşafod de nisip.

Cand ai nevoie de dragoste

când ai nevoie de dragoste nu ţi se dă dragoste.
când trebuie să iubeşti nu eşti iubit.
când eşti singur nu poţi să scapi de singurătate.
când eşti nefericit nu are sens să o spui.

când vrei să strângi în braţe nu ai pe cine.
când vrei să dai un telefon sunt toţi plecaţi.
când eşti la pământ cine se interesează de tine?
cui îi pasă? cui o să-i pese vreodată?

fii tu lângă mine, gândeşte-te la mine.
poartă-te tandru cu mine, nu mă chinui, nu mă face gelos,
nu mă părăsi, căci n-aş mai suporta încă o ruptură.
fii lângă mine, ţine cu mine.

înţelege-mă, iubeşte-mă, nu-mi trebuie partuze, nici conversaţie,
fii iubita mea permanentă.
hai să uităm regula jocului, să nu mai ştim că sexul e o junglă.
să ne ataşăm, să ajungem la echilibru.

dar nu sper nimic. nu primeşte dragoste
când ai nevoie de dragoste.
când trebuie să iubeşti nu eşti iubit.
când eşti la pamânt nici o femeie nu te cunoaşte.

Undeva, demult ...

Demult, undeva pe Pamant, s-au adunat toate calitatile si simturile omenesti.
Cand Plictiseala a cascat pentru a treia oara, Nebunia, nebunatica ca intotdeauna, a propus:
- Hai sa ne jucam de-a v-ati ascunselea!
Intriga si-a ridicat ispitita sprancenele, iar Curiozitatea, neputand sa retina, a intrebat:
-V-ati ascunselea? Ce mai este si aceasta? Este oare vreun joc?
Nebunia a explicat ca isi va acoperi ochii si va numara pana la un milion, in timp ce toti ceilalti se vor ascunde, iar cand numaratoarea va lua sfarsit, primul ce va fi gasit va lua locul si astfel jocul va continua...
Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat intr-atat de multe tumbe, incat chiar si Indoiala s-a lasat convinsa, ba mai mult, chiar si Apatia cea mereu bosumflata si neinteresata...
Insa nu toti au acceptat sa ia parte la aceasta activitate. Adevarul a preferat sa nu se ascunda:
- De ce sa ma ascund, daca pana la urma tot voi fi descoperit?
Aroganta a considerat acest joc ridicol (ceea ce o deranja mai mult era faptul ca ideea nu ii apartinuse), iar Lasitatea a preferat sa nu indrazneasca.
Unu, doi, trei, a inceput Nebunia sa numere. Prima care s-a ascuns a fost Lenea, care, ca intotdeauna, s-a culcat in spatele celei mai apropiate pietre. Credinta s-a inaltat spre cer, iar Invidia s-a ascuns in umbra Triumfului, care, prin propriile sale forte, a ajuns in coroana celui mai inalt copac. Generozitatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, fiecare loc pe care il cauta parand sa fie mai potrivit pentru un prieten de-al ei decat pentru sine. Un lac de cristal? Locul ideal pentru Frumusete! Scorbura unui copac? Locul perfect pentru Rusine. Zborul unui fluture? Minunat pentru Voluptuozitate! Rafala unui vant? Locul magnific pentru Libertate! In sfarsit s-a ascuns intr-o raza de soare. Egoismul, dimpotriva, si-a gasit un loc convenabil chiar de la inceput, insa numai pentru el. Minciuna s-a ascuns la fundul oceanului (adevarata Minciuna in realitate s-a ascuns dupa curcubeu!), iar Pasiunea si Dorinta in craterul unui vulcan.
Neatentia...pur si simplu a uitat unde s-a ascuns...dar aceasta nu este atat de important!
Cand Nebunia a ajuns la 999.999, Dragostea nu isi gasise inca o ascunzatoare pentru ca fusese atat de ocupata...pana cand a observat o tufa de trandafiri si, profund impresionata, s-a ascuns intre flori. "Un milon!" a numarat Nebunia si a inceput sa caute.
Prima pe care a gasit-o a fost Lenea, la numai trei pasi. Dupa aceasta Credinta a fost auzita discutand cu Dumnezeu despre teologie, iar Pasiunea si cu Dorinta au fost vazute facand vulcanul sa vibreze. Intr-o secunda, ea a gasit-o pe Invidie, deci nu a fost greu de dedus unde se ascundea Triumful. Egoismul nici nu a trebuit sa fie cautat, caci a iesit singur la iveala, dintr-un cuib de viespi. Mergand atat de mult, i s-a facut sete, si venind inspre lac, a descoperit-o pe Frumusete. Cu Indoiala a fost si mai usor caci aceasta sta cocotata pe un gard, neputand decide unde sa se ascunda. Astfel i-a gasit pe toti, Talentul - in iarba tanara, Frica - intr-o pestera intunecate, Minciuna - in spatele curcubeului (oarasi o minciuna...era totusi la fundul oceanului...), chiar si pe Neatentie, care a uitat pur si simplu de joaca.
Numai Dragostea nu putea fi gasita. Nebunia o cautase in fiecare tufaris, fiecare raulet, pe piscurile muntilor, si, cand era aproape gata sa renunte, a zarit tufa de trandafiri infloriti...Cu un tepus ea a inceput sa indeparteze crengutele ghimpoase, cand deodata auzi un strigat ascutit: spinii au impuns ochii Dragostei. Nebunia nu stia ce sa mai faca pentru a-si cere iertare, a plans, a rugat, a implorat si chiar s-a oferit sa ii fie ajutor si indrumator.

Incepand cu acea zi, DRAGOSTEA E OARBA SI NEBUNIA O INSOTESTE MEREU...

Persoana potrivita

Apar momente magice in care prezenta ei/lui electrizeaza atmosfera, ne face sa simtim totul plin de lumina. Ni se pare ca recunoastem la ea/el, parca de undeva din trecut anumite trasaturi, ale fetei in special, anumite gesturi care par banale dar pentru noi au o semnificatie importanta, traim totul mai intens, avem multe momente de sclipire, de reamintire, de deja-vu. Traim momente in care fascinatia fiind atat de intensa, mintea ni se blocheaza, nu mai putem spune nimic, ne trezim ca plutim intr-un spatiu al Iubirii nevazut de ceilalti. Ne regasim in ea/el, avem senzatia ca exista o legatura nevazuta, intima si profunda intre noi, simtim persoana in inima intr-un mod independent de vointa noastra, atat de profund incat stim ca nu noi am facut ceva sa simtim asta...

Putem simti curenti reci si plini de prospetime alteori de caldura intensa in inima, chiar putem detecta un centru focar, daca aprofundam aceste trairi deosebite putem ajunge incet, incet, la miezul profund al inimii si fiintei noastre interioare. Trairea in acest miez al fiintei noastre ne poate face sa avem trairi mistice cu totul deosebite, sa descoperim sufletul pereche undeva in interior nu in exterior, putem percepe chiar unitatea cu Cel care ne-a creat, putem descoperi sensul adevarat al Iubirii.

Depinde de noi daca ne multumim si ne complacem intr-o relatie "stabila", limitatoare, care ne ofera siguranta dar nu si o revelare uluitoare a Iubirii, daca preferam sa alegem ca scop al vietii noastre sa ne intemeiem o familie, sa crestem copii sau sa cautam necunoscutul care ne cheama prin vise, prin sperantele inimii. Vom asculta oare chemarea inimii sau vom abandona cautarea in schimbul unei "realizari" sociale?

Daca alegem cu curaj Calea Iubirii, chiar daca uneori poate parea spinoasa, vom ajunge la un moment dat sa ne realizam viata, numai in acel moment familia, caminul, pot deveni Altarul Sacru.

Emotie de toamna

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori,
ca or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o sa se-nchida cu o frunza de pelin.

Si-atunci ma apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec in mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.

Ma regasesc

       Septembrie … Luni … Dimineata cu aroma de cafea, un nor fin ce se ridica simplu din tigara ta. Te privesc in tacere chiar atunci cand imi surazi … ai emotii sa ascunzi, ai vrea doar sa alungi conversatiile lungi. Sentiment numit dorinta ma cuprins si nu e cu putinta … sa-mi spuna de ce ne-am intalnit. Primul suras … din prima seara … Mister … Ma regasesc acum asa cum sunt eu … Imi vorbesc de fericire, imi dai motive sa cred in iubire … mi-e clar de unde incepe vraja ta. Daca in numele dragostei ai aparut te iau ca pe un dar … iar daca apusul cu tine l-ai adus nimic nu e in zadar.

Scris pentru o persoana foarte speciala mie.

Fac ce vreau

     Eu am iesit din jocul tau … te parasesc in mintea mea a mia oara. Nici nu mai cred ca te-am iubit vreodata, poate am vista, dar m-am trezit. La ce bun sa-ti mai spun cate am indurat cu tine. Mi-ar placea sa spun ca nici n-ai existat. Peste iubirile ce mor se asterne timpul, insa greselile ne dor … greseala nu o mai repet … bun ramas. E prea tarziu sa-mi amintes sau prea devreme … libirtatea nu mi-o poti lua … fac ce vreau cu viata mea.

Eu te rog

Eu te rog nu rupe pagina … din povestea noastra … doar noi am scris iubirea asta. Stii ca te iubesc numai cand ma gandesc … ma multumesc si cu o privire sa stiu ca povestea noastra are si final … finalul fericit ce-l astepti asa de mult. Chiar daca au fost si clipe grele eu te rog sa ai incredere … va fi si cum am visat noi. Eu vreau ce vrei si tu … crede-ma te iubesc, nu vreau sa-ti zic, nici sa-ti dovedesc, ci sa simti … cum simt si eu.

Speranta moare ultima

              Pastreaza-ti visele vii. Intelege ca pentru a realiza ceva trebuia sa ai credinta si incredere in tine, viziune, munca, determinare, si daruire. Aminteste-ti ca toate lucrurile sunt posibile pentru cei care cred. Oamenii vor vedea doar ceea ce sunt pregatiti sa vada.

Hoinar prin viata

De multa vreme sunt pe un drum, ratacita de restu, si fara nici o grija, poate cu regrete ma indrept mai departe sperand sa gasesc drumul cel mai bun, sa dau timpului timp e tot ce mai pot face acum. Nici nu mai stiu la ce foloseste cel mai de pret “vis”, cand totul in jurul meu e atat de sters … nu caut motive sa zambesc, si daca ma gandesc mai bine nici eu nu stiu ce caut. Am lasat in urma un vis, un ideal si acum las si trecutul ... las destinul sa-mi scrie viata. Totul e cu un scop in viata, si cine sunt eu sa ma opun, sa schimb regulile jocului, cu ce drept sa schimb cursul istoriei … daca ar depinde de mine n-as mai fi aici. As fi poate intr-un loc mai bun, sau poate tot aici. De ce sa judecam atat cand totul e atat de simplu … as spune “asta e” si-as merge mai departe. Caci noi doar alegem jocul si durata. Sa ne regasim in ceea ce noi am ales … sa traim doar cu ceea ce conteaza. Noi am ales sa ne abatem de la drum sa incercam si altceva … si chiar daca am ocolit … sper ca ne vom indrepta cu pasi mai mici tot spre acel loc … cu totii sfarsim la fel, cu totii ne indreptam spre idealul nostru si mai devreme sau mai tarziu vom reusi, ne vom aduce aminte de sacrificiile si drumurile abrupte pe care am mers, realizand ca si asta face parte din noi. Un drum fara cale de intoarcere si cu o singura iesire.

Invata sa fii fericit!

Fa din fericire o prioritare. Daca fericirea nu se afla in fruntea listei tale de planuri si dorinte si sunt altele lucrurile pe care ti le doresti ar fi bine sa incerci ca macar aceste lucruri sa-ti ofere o stare de bine care sa te faca fericit.
Fa planuri pentru a fi fericit. La fel ca in orice alt domeniu de activitatea pentru a reusi trebuie sa faci planuri. Cei care nu planuiesc nimic, de fapt, planuiesc esecul.
Fixeaza-ti obiective pentru a fi fericit. Asa cum spuneam mai sus a face planuri inseamna a-ti fixa obiective. Aceste obiective trebuie sa fie specifice, masurabile, realizabile in timp. Pe langa acestea trebuie sa-ti planifici si in cat timp vei atinge aceste obiective.
Fa lucruri care te fac fericit. Desi pare ciudat, oamenii fac rar ceea ce le face cu adevarat placere. Este important sa faci ceea ce-ti place cat mai des posibil.
Fixeaza-ti sarcini din care poti obtine satisfactii. Satisfactia este o parte importanta a fericirii. Chiar si atunci cand ai de indeplinit activitati care includ sarcini nu foarte placute tot ai satisfactia lucrului implinit, finalizat.
Joaca-te si distreaza-te. Nu lua viata prea in serios. Desi cu totii avem responsabilitati nu vad de ce nu am putea sa ni le asumam intr-o maniera mai “jucausa”. In realitate cei care procedeaza asa sunt mult mai multumiti de viata lor.
Foloseste-te de calitatile tale. Desi cu totii ar trebui sa ne imbunatatim domeniile in care nu suntem foarte performanti nu trebuie sa uitam de punctele tari de care dispunem si sa le utilizam la maximum.
Fii curios. In mod constant cauta modalitati de a te binedispune.
Fii recunoscator si apreciaza cee ce ai. In general ne focusam pe ceea ce nu avem in loc sa ne concentram pe ceea ce avem. Nu exista dubii ca o data ce vom aprecia si vom fi multumiti cu ceea ce avem deja, starea noastra se va imbunatati simtitor.
Invata sa te placi si sa te iubescti. Trebuie sa ne iubim noi inainte de a ne iubi ceilalti. A-i iubi pe ceilalti si a fi iubit este cheia fericirii.
Investeste timp si energie in relatiile importante. Oamenii fericiri investesc mult in relatiile lor si sunt foarte suportivi cu oamenii importanti din viata lor, fiind generosi si altruisti.
Socializeaza si interactioneaza cu ceilalti cat de mult poti. Oamenii fericiti au prieteni multi si de calitate.
Traieste sanatos. Mananca bine, fii activ, practica un sport. Este destul de dificil sa fii fericit cand esti bolnav sau cand nu te simti bine.
Controleaza ceea ce poti controla. Sunt lucrusi si situatii, in viata, asupra carora avem control dar si altele asupra carora nu avem controlul. Accepta ce nu poti controla si invata sa faci diferenta intre cele doua.
Traieste in prezent. Henry Miller afirma ca “ fiecare moment este deosebit daca il vezi asa”. Singurul moment in care putem fi cu adevarat fericiti este momentul prezent. Asa ca, fii fericit acum. Daca nu acum, atunci cand?

Un îngeraş

     Am pierdut un îngeraş, poate era un înger rau … dar era un înger făcător de minuni şi un doctor fără arginţi … şi îngeri au nevoie de ajutor cîteodată.

     Am avut timp de mai multe zile următorul citat în faţă:
“Never take someone for granted. Hold every person close to your heart because you might wake up one day and realize that you’ve lost a diamond while you were too busy collecting stones … “
     Cu citatul în faţă şi am rănit o persoana dragă, este în firea umană să rănim în special persoanele dragi? Da. Trebuie să învăţăm că ori cât de bun îţi este un prieten oricum te va răni uneori … iar noi trebuie să-i iertăm pentru asta, şi nu e de ajuns să fii iertat de alţi, cîteodată trebuie să ştim să ne iertăm pe noi înşine.
    E nebun momentul în care un prieten e supărat … e nedrept să fie supărat pe tine … e o adevărată artă să te ierte şi o adevărată prietenie să se întîmple toate astea. Prietenia nu constă numai în a şti ca ai un ajutor în plus şi un necaz în minus. Un prieten adevărat ştie ce se întîmplă cu tine fără sa scoţi o vorba … acel prieten l-am rănit. Acel prieten mă rog să nu-l fi pierdut … şi tot acel prieten m-a iertat, m-a ascultat şi m-a înţeles. E un prieten adevărat pe care îl protejăm, şi-l respectăm. Prietenia fiind o adevărată iubire fără aripi.
     Şi chiar dacă fiind supărat ai spus vorbe fară tine şi ai negat cel mai pur sentiment, el face în continuare parte din tine ... ştiu că nu e doar un cuvânt al unui om bătrân. Tind să cred că de o ţigară se alege mai mult decât un simplu scrum ...

Omul din spate

Cine e acela care vede frumusutea dincolo de o dimineata inedita, care te va iubi chiar si atunci cand nu esti aranjata. Omul care nu vede cu aceasi ochii, nu simte la fel si nu gandeste minutul urmator. E acel om care vrea sa fie langa tine in fiecare dimineata, care vrea sa adoarma strangand in brate cu fiinta-i draga, ce nu il aprecieaza la adevarat lui valoare. Sufletul plange, desi mintea spune nu. Doi oameni se pot uita la acelas lucru fiecare vazand altceva. La fel cum doua poze facute in natura, aceluias dulce copac nu pot fi la fel … tu cum ma vezi pe mine? Ma vezi diferita, ma vezi indiferenta, ma vezi cum nu sunt … ma vezi cum mintea mea vrea sa ma vezi? Nu te las sa ma vezi pentru ca nici tu nu ma lasi sa vad adancul sufletului tau … stiu ca ceva imi ascunzi, ceva lipseste … nu e bine. Eu am fost, sunt si voi fi mereu langa tine, dincolo de realitate, eu te vad diferit chiar daca tu esti cel din spate. Si inca nu stii ce simt … poate nu esti pregatit sau poate nu vreau eu sa stiu ca tu stii ceea ce simt eu. Iubeste-ma asa cum ma cunosti acum, daca te apropii mai mult sar putea sa nu-ti placa … lasa acel mister in sufletul tau, lasa destinul sa-si scrie stelele … lasa-ma macar in vis sa fii al meu. E minunat cand te trezesti si esti langa mine, e minunat cum adorm mereu cu gandul la tine, e minunat atunci cand plang tu ma tii in brate … e minunat cum ma intelegi fara sa stiu sa rostesc nici un cuvant. E minunata viata in preajma ta … dar gata. Izbindu-ma de un crud zid numit realitate … inteleg ca chiar daca tu existi langa mine si respiram acelas aer nu ne vom vedea cu aceasi ochii. Sa stii ca te-am visat cu multi ani inainte … aveai mai mult curaj atunci … iubeai clipa cum o iubesti si acum … aveai curajul nebuniei. Totul a inceput fara stirea noastra si se va termina mult prea devreme … cu cuvinte inlacrimate … asteptand ca unul din noi sa rosteasca cele doua cuvinte.

Prefata unei lumi perfecte ... plina de defecte

     De ce din departare totul pare roz, iar cand te apropii sa ascultzi itzi doresti sa fi ramas copil, sa nu poti sa intzelegi. Esti martorul vietzii tale si nu poti face nimic. Inbatrinind incet ... ai uitat sa exclami „opreste clipa” si acum ca e prea tarziu doresti so iei de la inceput, dar de ce sa dai timpul inapoi ... retraind momentul sa faci aceleasi greseli. Sa crezi ca e bine si sa-ti faca mai mult rau. Sa deosebesti adevarul de minciuna atunci cand e prea tarziu. Am invatzat ca indiferent cat de bine te-ai pregati oricum vei gresi, un lucru cu o infinitate de intzelesuri ... o dualitate aproape identica ... Si suntem facutzi sa invatzam din greseli !!! si nici nu le bagam in seama atunci ... cand suportam consecintzele realizam ... de ce-a fost si ar fi putut sa fie, ceea ce am ratat. Si viatza merge mai departe cu bune si cu rele, fiind fericitzi in agonia lucrurilor ... o lume de suprafatza multumita cu un statut nedemn.

Gînduri de început

Nu am creat acest blog într-o zi tristă de iarna şi nici să-mi laud zilele caniculare de vară ... mă gândesc acum la poeziile lui Bacovia ... cat adevăr. Am creat acest blog cu speranţa de-a regăsi fericirea ... poate de-a mă regăsi pe mine, de-a înlocui un zâmbet fals cu unul sincer. Nu cer sfaturi şi nici sprijin vreau doar a împărtăşi nişte gînduri melancolice. Sa ofer fără a primi nimic răsplată ... cu dorinţă de-a ajuta cu nişte vorbe un vizitator rătăcit într-un univers prea mare pentru înţelegerea umană ... internetul ... virusul secolului trecut.